Secretele vărarilor din judeţul Neamţ

Întâlnită în zona de munte, meseria de vărar este pe cale de dispariţie. Munca  foarte grea, venitul mic au făcut ca tot mai mulţi să‑şi abandoneze cuptoarele. Această meserie dăinuie de mii de ani şi este cunoscută ca fiind una dintre cele mai rare. Până la produsul finit, procesul este unul destul de complicat şi de îndelungat. Cuptoarele de var sunt săpate în pământ la circa 4 metri adâncime, zidite cu humă amestecată cu sticlă fărâmiţată. În jurul acesteia se zideşte de jur împrejur piatră de calcar, iar deasupra se construieşte o boltă. Focul este făcut cu lemn de brad uscat, la un cuptor fiind nevoie de aproximativ 10 metri cubi de lemn. Procesul de ardere durează trei zile şi trei nopţi, rezultă varul care se lasă la răcit o zi sau două. Vărarii pun bulgării de var în saci, iar o parte este transformat în var‑pastă. Acesta este dat la schimb cu cereale pentru animale sau vândut cu aproximativ  50 de bani kilogramul.