SINAGOGI DIN TÂRGU NEAMŢ

     sinagoga-1 Pe baza informaţiilor de natură istorică, se poate vorbi despre o comunitate evreiască în Târgu Neamţ încă din secolul al XVII-lea. Evoluţia numerică a populaţiei de rit mozaic a înlesnit ridicarea mai multor lăcaşuri de cult (sinagogi), care constituiau centre ale vieţii religioase. Potrivit surselor documentare (1), în Târgu Neamţ au existat 7 (sau 9) sinagogi şi case de rugăciune, care deserveau populaţia evreiască a oraşului.
Nu se cunoaşte anul când a fost ridicată prima sinagogă în Târgu Neamţ, dar, potrivit unor menţiuni, aceasta se afla în zona actualului spital. Construită din piatră şi cărămidă, respectiva sinagogă a ars în anul 1774. Distrugerea acestui lăcaş de cult a determinat comunitatea evreiască să o reconstruiască, astfel încât în 1776 se pun bazele unei noi sinagogi. Aceasta a funcţionat până în anul 1821, când a fost incendiată de un grec românizat, Nicolae Drăghici, în timpul Zaverei. Evreii din Târgu Neamţ au solicitat domnului Moldovei, Ioan Sandu Sturza, dreptul să o reconstruiască din cărămidă, pentru a fi ferită de incendii. Printr-un hrisov emis la data de 6 octombrie 1823, domnul Moldovei aprobă refacerea sinagogii din cărămidă. Materialul necesar pentru refacerea lăcaşului a fost adus de la Roman şi Fălticeni, reuşindu-se ridicarea unei sinagogi mari, după stilul vechi oriental. Alături s-a construit o cămăruţă pentru şamaş (dascăl), un mic hegdiş (cămin pentru bătrâni şi bolnavi) şi o fântână (2).
Nici această sinagogă nu s-a bucurat de o existenţă îndelungată, deoarece, în 1849, Mănăstirea Neamţ, întenţionând să construiască pe acel loc un spital, a dispus dărâmarea lăcaşului de cult al comunităţii evreieşti. După demolare, comunitatea evreiască a trimis la domnul Moldovei o delegaţie, dar se pare că nu au obţinut un răspuns favorabil, astfel că membrii ei au mers la Constantinopol şi au primit de la marele Vizir un firman prin care Mănăstirea Neamţ era obligată să plătească despăgubiri comunităţii în valoare de 1500 de lei şi un teren pentru o nouă sinagogă. Mănăstirea s-a opus firmanului şi abia în 1855 s-a ajuns la o înţelegere între aceasta şi comunitatea evreiască, astfel că în 1857 s-a definitivat construirea unui nou locaş de cult, numit Sinagoga Meseriaşilor, care se păstrează şi astăzi (în spatele Policlinicii). Aceasta prezintă un aspect arhitectural interesant: clădirea are un parter înalt, cu ferestre mari, dublate de obloane din lemn, acoperişul este din tablă, iar interiorul este bogat decorat în stil rococo, cu picturi peisagistice şi animaliere, care se apropie de stilul marilor sinagogi, precum cele din Piatra Neamţ, Galaţi, etc.
Datorită faptului că în sec. al XIX-lea, populaţia evreiască a Târgului Neamţ era destul de numeroasă, au mai fost construite şi alte lăcaşuri de cult pentru nevoile comunitare. Sursele istorice amintesc şi următoarele sinagogi (3): Lapscher, Chabat (1830), Boslever (1836), Meites (1826), Iosel Şoils (1852), Alter Novacs (1854), Klazel (1874) şi Sinagoga Croitorilor (1869).
În cele câteva rânduri am încercat să arătăm aspecte mai puţin cunoscute din istoria oraşului Târgu Neamţ şi mai ales din trecutul comunităţii evreieşti. Faptul că în prezent se mai păstrează una dintre aceste sinagogi este un lucru benefic, în condiţiile în care minoritatea mozaică mai numără doar câteva familii, iar astfel de obiective religioase sunt destul de rare.

Roxana Diaconu

(1)I. Kaufman, Cronica comunităţilor israelite din judeţul Neamţ, Piatra Neamţ, 1928-1929, p. 248-249.
(2)A. Streja, L. Schwarz,
Sinagogi din România, Bucureşti, 1996, p. 100-101.
(3)I. Kaufman,
Cronica…, p. 262; A. Streja, L. Schwarz, Sinagogi…, p. 100.

sinagoga-2

Articolul SINAGOGI DIN TÂRGU NEAMŢ a aparut prima data pe Ziar Targu Neamt.

Citește și

Comentariile sunt închise

Acest website folosește cookies pentru a vă îmbunătăți experiența online. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate