Vrem bani, nu pământ! Nemțenii vând terenurile lăsate moștenire

Peste 20% dintre nemțenii cu vârste până în 35 de ani au migrat în străinătate în ultimii ani. În căutarea unui trai mai bun, mereu cu gândul inițial că vor reveni acasă după ce strâng câțiva euro, tinerii lasă în urmă familia și terenurile moștenite.

Nici în afara granițelor nu umbă câinii cu colaci în coadă. Munca este grea oriunde, dar, de cele mai multe ori, nemțenii plecați ajung să lucreze munca de jos, sub nivelul studiilor și diplomelor obținute. Se reîntorc acasă doar cei care iau această decizie în primii ani de străinătate, împinși de dorul părinților sau cu speranța că vor reuși să pornească aici o afacere. Foarte puțini dintre cei care petrec mai mult de 5 ani în străinătate aleg această variantă. Întrebați de ce, majoritatea răspund: “Și ce să fac în Târgu Neamț? Îmi mai găsesc eu de muncă? Nu aș avea bani nici pentru facturi! Decât sărac în țara mea, mai bine stau în afară, măcar aici duc un trai decent”.

Un om inteligent spunea că terenul este o investiție mai sigură decât investiția în aur. În timp ce strămoșii noștri s-au zbătut pentru o palmă de pământ, acum terenurile din extravilan sunt scoase la vânzare.  Direcția pentru Agricultură a județului Neamț înregistrează periodic cereri de vânzare a terenului agricol. În zona noastră, majoritatea se referă la suprafețe din Târgu Neamț, Vânători, Timișești și Răucești.

Să recunoaștem, sunt mai multe terenuri agricole lăsate în paragină decât lucrate anual. Oamenii de rând nu își mai permit să dea bani pe arat, semănat ș.a.m.d., fiindcă ies în pagubă. “Am câteva prăjini pe Valea Seacă. Pământul nu l-am mai cultivat de peste 10 ani, dar plătesc impozite la primărie. Fata e plecată în Italia de 15 ani, soțul a murit. Eu nu mai am putere de muncă și nici bani. L-aș da la nepoți, dar pentru acte trebuie semnătură de la toți copiii fraților mei, că nici ei nu mai sunt pe lumea asta. Așa că se lasă lehamite tineretul”, ne mărturisește o doamnă din Târgu Neamț (81 ani).

Abandonul pământului înseamnă compromiterea lui definitivă pentru circuitul agricol. Solul nelucrat își pierde fertilitatea de la an la an. Bătrânii ar munci, dar nu mai pot. Tinerii fug de munca la câmp și preferă să facă munca de jos în străinătate. Statul român nu le oferă nimic.

Rămâne astfel doar varianta vânzării terenului agricol, pentru o sumă de bani relativ nesemnificativă.

Este foarte probabil ca în următoarele decenii omenirea să se confrunte cu o criză alimentară gravă, potrivit ONU. Gestionat eficient, pământul județului Neamț ar putea hrăni mii de persoane. Din nepăsare sau din lipsuri financiare, alegem să devenim un rai pentru speculatori, și nu o putere agricolă. Vinem moștenirea bucată cu bucată. Noi… nu vrem pământ!

 Andreea Trăsnea

Articolul Vrem bani, nu pământ! Nemțenii vând terenurile lăsate moștenire a aparut prima data pe Ziar Targu Neamt.