14 Octombrie – Sf. Cuvioasa Parascheva

Ziua de 14 octombrie este marcata in fiecare an de una dintre cele mai importante sarbatori, Sf. Cuvioasa Parascheva. Mii de pelerini s-au adunat la Iasi pentru a saruta moastele Cuvioasei depuse la Catedrala Mitropolitana. Moastele au fost primite ca dar de multumire de catre Domnul Moldovei, Vasile Lupu, in luna mai 1641, din partea Patriarhului Partenie al Constantinopolului. În biblioteca Sfântului Mormânt din Constantinopol se păstrează mai multe documente care amintesc de momentul aducerii sfintelor moaşte la Iasi. Sfintele moaşte au fost aşezate în biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi.
În 1884 încep lucrările de restaurare a bisericii Trei Ierarhi, conduse de Lecomte de Nouy. În 1888 moaştele sunt mutate în sala gotică, într-o raclă de lemn, îmbrăcată cu argint şi cu un capac care se încuia. Era acoperită cu un acoperământ din stofă. În noaptea dintre 26 şi 27 decembrie 1888 paraclisul a luat foc de la lumânarea din sfeşnicul de lângă raclă. Incendiul a fost observat a doua zi dimineaţă de către elevii de la Şcoala Normală de la Mănăstire.
După ce au intrat în Paraclis cu toţii au observat că datorită temperaturii ridicate s-a topit sticla de la tablourile ctitorilor care erau atârnate pe un perete iar policandrul era înfierbântat până aproape de topire chiar dacă era situat la o mare distanţă de centrul incendiului şi anume locul unde se aflau sfintele moaşte. Sfintele moaşte au fost neatinse de incendiu.
Actualmente Sfintele moaşte sunt depuse într-o raclă nouă, din lemn de chiparos, acoperită cu argint, donată de Lupu Botez din Fălticeni şi de alţi credincioşi.
Generalizarea cultului Sfintei Parascheva a avut loc cu ocazia Sinodului BOR din 28 februarie 1955.

In traditia populara Sfanta Parascheva este asociata Sfintei Vineri (numele Sfintei in greaca inseamna vineri). Aceasta este o asociere mai recenta, deoarece din cele mai vechi timpuri Sfanta Vineri are o reprezentare duala: malefica si benefica, provenind din cultul zeitei romane Venus din Dacia romana. Cultul a fost preluat prin superstitii populare, atribuindu-i Sfintei Vineri un chip dual: vaduva batrana, rea, un fel de Joimarita, aducatoare de napasta, care pedeseste femeile care lucreaza vinerea. Pedepsele sunt de la fierberea de vii in cazane pana la transformarea in nevastuica. Cultul zilei de vineri provine de la tinerea zilei in care a fost rastignit Iisus. Lumea ortodoxa, insa vede in Sfanta Vineri pe Sf. Parascheva, o fecioara frumoasa foarte indragita de crestini.
In judetul Neamt exista mai multe lacasuri de cult care poarta hramul Sfintei Parascheva. Dintre acestea aminitim Catedrala episcopala Sf. Parascheva din Roman, Biserica de lemn “Sf. Parascheva” din Farcasa, dar si biserica cu hramul “Sf. Parascheva” din Piatra Neamt.