Musafiri la bulgărele de sare! Cervide filmate de camerele de monitorizare din Cheile Bicazului–Hășmaș
Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș
Cervide surprinse, savurând o bucată de sare, pe o cameră de monitorizare amplasată de Butunoi Ionel Marian.
Cervidele (Cervidae) reprezintă o familie de mamifere erbivore, din ordinul paricopitatelor, răspândite în păduri, zone montane, câmpii și regiuni nordice.
Ce specii de cervide întâlnim în România?
- Cerbul carpatin (Cervus elaphus) – unul dintre cele mai impunătoare animale ale pădurilor românești. Masculii pot cântări peste 200 kg și au coarne ramificate, pe care le schimbă anual.
- Căpriorul (Capreolus capreolus) – mai mic și mai suplu decât cerbul, întâlnit în păduri, poieni și la marginea terenurilor agricole.
- Cerbul lopătar (Dama dama) – recunoscut după coarnele late, în formă de lopată, ale masculilor adulți. Este prezent în anumite zone din România.
Lucruri interesante despre cervide
- Coarnele se schimbă anual. La majoritatea speciilor, masculii își pierd coarnele și le dezvoltă din nou, acestea crescând inițial acoperite de un țesut vascularizat numit catifea.
- Boncănitul cerbilor are loc toamna, în perioada de împerechere. Masculii emit sunete puternice pentru a-și demonstra forța și a concura pentru femele.
- Cervidele sunt erbivore. Se hrănesc cu iarbă, frunze, lăstari, muguri, fructe și alte plante.
- Au simțuri foarte dezvoltate. Auzul și mirosul le ajută să detecteze prădătorii și alte pericole.
- Au un rol ecologic important. Contribuie la răspândirea semințelor și influențează dezvoltarea vegetației.
Cervidele din zona Bicaz – Valea Muntelui
În pădurile din Munții Tarcău, Ceahlău și împrejurimile Bicazului pot fi întâlnite în special cerbul carpatin și căpriorul. Aceste animale fac parte din fauna caracteristică pădurilor montane și submontane.
Important: Căprioara nu este femela cerbului. Femela cerbului se numește ciută, iar femela căpriorului este căprioara.
