Andreea, tânăra talentată care încântă sufletul americanilor cu tradiția românească

A trecut ceva timp de când nu am mai adus în atenția dumneavoastră, un talent, un tânăr care luptă pentru vise și dorințe. De curând, am cunoscut un om talentat, o persoană foarte deschisă și zâmbăreață care împrăștie bucurie în jurul său, mai exact în America.
Și trebuie să specificăm faptul că nu este vorba doar despre bucurie, ci, Andreea Rebaltescu-Coca răspândește atât românilor din zonă, cât și americanilor, și altor naționalități cu care are ocazia să între în contact, tradiția românească, obiceiurile noastre și cântecul popular.
Despre cum a ajuns în America și despre povestea sa de viață, o lăsăm pe Andreea să ne împărtășească mai multe:

„M-am născut în comuna Rodna, județul Bistrița-Năsăud. Datorită profesoarei mele de muzică, doamna Doina Domide , care a descoperit talentul meu și a insistat ca eu să urmez o școală de specialitate. Părinții mei, recunoscând aptitudinile mele musicale au facut tot posibilul ca să urmez o școală de muzică din Bistrița, acuala Tudor Jardă și implicit liceul de muzică tot la Bistrița. Ulterior am continuat studiile la Cluj, la academia de Muzică Gheorghe Dima. În 2004, eram în anul 2 la conservator și am dorit să mai fac ceva. Am ales teatru, pentru că am simțit o atracție și sunt pe aceeași mână cumva, tot de domeniul artistic și pentru că tatăl meu, în tinerețe a fost actor amator, făcând parte dintr-un grup cu care a câștigat în urmă cu mulți ani, concursul pentru satiră și umor Mărul de Aur. Deci, mi s-a părut o cale firească, așa că am început pregătirile pentru toamna anului 2004 , de admitere la universitatea Babeș Bolyai, secțiunea teatru și televiziune din Cluj.
Am fost admisă și pot să spun că în acei 2 ani, am ajuns să văd lumea teatrului cu alți ochi și să o îndrăgesc pentru ca am învățat enorm de multe despre mine în primul rând și apoi am descoperit puterea personajelor prin studiile făcute.
Soarta a făcut ca în 2006, să am ocazia să vizitez America. Nu am avut câtuși de puțin intenia de a rămâne aici. Proaspăt absolventă a conservatorului și în anul doi la actorie, scopul meu atunci a fost să vin, să văd și să mă întorc pentru a-mi termina studiile de teatru. Dar, vorba românului, planul de acasă nu coincide cu cel din piață, așa că iată-mă, după 13 ani sunt tot în America .
Primii 5 ani au fost cei mai crunți. Și ca să dezbin unele mituri care circulă prin România, America nu este ceea ce se vede la televizor. Lume fericită, afaceri care merg bine, familii bogate și exemplare care nu arată nicio urmă de nefericire. Nu că ele nu ar exista, dar nu este un statut general. Este cu totul altă lume. Am fost nevoită să mă adaptez unui alt concept de gândire, unui alt sistem guvernamental, cultural, monetar și alte aspecte pentru a mă putea integra. Limba engleză a fost poate cel mai simplu lucru pentru mine pentru că am reușit să găsesc un serviciu unde să fiu înconjurată de americani. Cel mai greu a fost să fiu atât de departe de casă. Țin minte, după aproape 5 luni în care am mâncat doar fast food, de la pizza hut sau burger king, m-a luat dorul de o ciorbă caldă, am pus mâna pe telefon și am gătit prima ciorbă de cartofi, cu mama pe partea cealaltă a firului.
Durerea din suflet este singura care te apasă, fizic te recuperezi. Munceam zi lumină, cum de altfel și acum o fac, doar în alt cadru. La un moment dat, ziua lucram la un magazin de cărți, iar seara la o sală de billiard, doar pentru a reuși să mă întrețin. Aici se muncește tot timpul. Sunt doar 5 sărbători oficiale pe an, 5 zile în care guvernul oprește toată activitatea.
În tot acest timp am fost nevoită să las ceea ce iubesc la o parte pentru a trăi și a mă integra aici. Am ales să uit de Andreea care iubește și a studiat muzica toată viață ei, de Andreea care a făcut cunoștință și s-a îndrăgostit de teatru și nu a reușit să ducă la bun sfârșit acea etapă, poate singurul meu regret, că nu am terminat actoria. Nu a fost ușor să mă adaptez într-o țară complet diferită de cea în care am crescut 21 de ani și asta nu are rost să nu recunosc pentru că realitatea de aici a fost un șut în fund, dar un pas înainte.
Tranziția mea a fost în momentul în care l-am cunoasut pe soțul meu, Vali, adică îl cunoșteam de când am venit aici în 2006. Comunitatea română din zona Washington Virginia Maryland este destul de mare, și mereu erau festivaluri organizate de biserici sau petreceri la care participă tot românul din zonă. Așa te conectai unul cu altul la o poveste , la un mic și o bere . Am simțit că mi-am găsit locul lângă el și am întemeiat o familie. Suntem căsătoriți de 5 ani și avem împreună 3 fete cochete.
Anul trecut, 2018, a fost momentul meu. Mi-am dat seama că mă pierd pe mine. Adică eram fericită din punct de vedere al familiei și carierei. Fetițele și Vali sunt sufletul meu, dar ceva îmi lipsea. Îmi lipsea acea parte din mine pe care am dezvoltat-o în țară. Eram mamă, soție , dar artistul era pierdut undeva în mine. Am avut un impuls atunci de a posta o înregistrare în care cânt o melodie populară românească pe pagina personală de facebook și cineva a observat. Din acel moment am început să mă regăsesc. Am început să particip la festivaluri românești, festivaluri culturale, diverse evenimente toate cu scopul de a reprezenta România și a arăta publicului American și nu numai , o parte din cultura noastră prin costumele populare pe care le port pe scenă și prin muzica populară interpretată.
Anul acesta, voi fi prezenta la 7 festivaluri culturale în diferite orașe din zona Washington Maryland și Virginia, inclusiv cel mai mare festival cultural de acest gen, Around the World Cultural Food Festival https://www.aroundtheworldfestival.com/ pe 17 August , în capitala Americii, la care am participat și anul trecut, diferența fiind, că anul acesta, am propus organizatorilor să îmi îngăduie să fac o expoziție de costume și obiecte tradiționale românești, tot cu scopul de a face cultura Românească cunoscută și a arată celor de aici frumusețea tradiției noaste. Propunerea a fost acceptată și am fost foarte plăcut surprinsă.
Pentru mine, viziunea este simplă, promovarea României prin ceea ce pot oferi publicului eterogen din Statele Unite ale Americii. Momentan nu știu de alt interpret pe continent American care promovează România în afara comunității române, cred că sunt singura și mi-ar face mare plăcere să fie și alții alături de mine . Pentru a nu fi niciunfel de confuzie, interesul material nu are niciun loc aici. Tot ce fac în acest scop, fac pentru că în primul rând vreau să răsune România peste hotare într-un mod frumos prin tradiție și cultură, iar dacă este voință, sunt și mijloace de le îndeplini. ”

Îți urăm succes în continuare și te aplaudăm pentru ceea ce faci! Sperăm că, în curând, să îți fie cunoscut numele și pe meleaguri românești!