Cuvioasa Parascheva, sfânta venerată în Biserica Ortodoxă Română și în alte biserici de rit oriental

Cuvioasa Parascheva (în greacă Αγία Παρασκευή, „Sfânta Vineri”), cunoscută și sub numele de Paraschiva, este o sfântă venerată în Biserica Ortodoxă Română și în alte biserici de rit oriental, sfânta patroană (ocrotitoare) a Moldovei. Ziua ei de pomenire este 14 octombrie.

În anul 1641, moaștele sale au fost aduse la Iași de către domnul Vasile Lupu și așezate în ctitoria sa, Biserica Sfinții Trei Ierarhi. Aducerea moaștelor la Iași a fost un gest de recunoștință din partea patriarhului Constantinopolului de atunci, Partenie I și a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice.

Prima mențiune în limba română despre Cuvioasa Parascheva de la Iași apare în „Cartea românească de învățătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei”, apărută la Iași în 1643.

Începând din anul 1889, moaștele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași.
Cuvioasei Parascheva îi sunt atribuite minuni și vindecări miraculoase. De ziua sa, la Iași are loc în fiecare an un pelerinaj la care participă sute de mii de credincioși din toată țara.

Este cunoscută în popor și sub numele de Sfânta Vineri.

În tradiţia populară, „Sfânta Vineri” este cea care stăpâneşte lumea femeilor şi a îndeletnicirilor acestora. În această zi era interzisă munca la câmp, spălatul rufelor, cusutul, torsul şi ţesutul.
Ziua Sfintei Parascheva este şi zi de pomenire a celor trecuţi în „Lumea Neîntoarcerii”. Cu această ocazie se dau de pomană pâine din grâul nou şi must.

Credinţele şi legendele populare o înfăţişează pe Sfânta Parascheva sub chipul unei bătrâne care veghează pentru sănătatea oamenilor şi fertilitatea pământului. Apare sub chipul bătrânei deoarece, ca personificare a zilei, ea este cea mai bătrână dintre surorile ei. Sfânta Cuvioasa Parascheva mijloceşte către Domnul pentru toţi creştinii, ocroteşte şi izbăveşte de boli, de spaima şi de pagube, risipeşte furtunile, aduce mâna roditoare şi belşug.

Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită ca fiind aducătoare de ploi mănoase, îmbelşugătoare de roade bune, veselitoarea plugarilor. Ca ocrotitoare a apelor, chipul ei apărea adesea lângă râuri sau fântâni, iar apa respectivă devenea tămăduitoare. Din acest motiv există obiceiul în unele locuri să se aşeze icoana Sfintei Parascheva lângă fântâni şi izvoare.

Sfânta Cuvioasa Parascheva dăruieşte ajutor, prin rugăciunile ei, tinerilor şi bătrânilor, fecioarelor şi mamelor, bolnavilor şi săracilor. Anumite rugăciuni închinate ei erau scrise pe mici pergamente şi purtate la gât, ca apărătoare de boli. În cazul durerilor de cap acestea se legau la frunte.

Sărbătoarea închinată Sfintei Parascheva concentra numeroase practici de pronosticare meteorologică. Ţăranii cunoşteau cum va fi iarna, în funcţie de modul în care dormeau oile în ziua prăznuirii ei: dacă dormeau unite, era semn că iarna va fi grea, iar dacă dormeau răzleţite, era chipul unei ierni blânde.

Sursa:wikipedia,crestinortodox.ro