DESCOPERIRILE MONETARE DE LA CETATEA NEAMŢ

Încă de la primele cercetări arheologice care s-au făcut în incinta acestui important monument, au fost scoase la lumină monede medievale, care sunt legate de evoluţia cetăţii de pe Culmea Pleşu. În timpul săpăturilor efectuate în perioada 1939-1942 de către I. Minea şi D. Constantinescu, au apărut câteva piese monetare, dar destul de târzii comparativ cu etapa iniţială de construire a fortificaţiei. Tot în această perioadă au fost identificate şi urmele atelierului în care s-au falsificat monede în sec. XVII, spaţiu cunoscut sub denumirea de Monetărie. Iată ce scria profesorul D. Constantinescu în raportul său din 1942: ,,Continuăm cu scoaterea moluzului din încăperea de sub biserică. …Aceste bucăţele par a fi resturi de la unele monete. A fost oare o monetărie? …Personal sap aci unde resturile de tablă de aramă se înmulţesc. Au forme diferite. Se văd, la unele din ele, urme de tăieturi de matriţă. Încep să cred că a fost o monetărie..”¹. Desigur, aceste resturi monetare confirmă faptul că în Cetatea Neamţ a funcţionat un atelier clandestin în a doua jumătate a sec. XVII, în timpul domniei lui Eustratie Dabija. Ştraifurile monetare descoperite în cetate arată că s-au imitat monede emise de regina Cristina a Suediei, regele Karol X Gustav sau de către regele Ian Cazimir al Poloniei.

În anii ’60, cu prilejul lucrărilor pentru restaurarea Cetăţii Neamţ, în curtea exterioară a monumentului, a fost descoperit un important tezaur monetar, alcătuit din 166 de piese de argint. Se presupune că acest tezaur a fost pus într-o pungă din piele sau material textil, care nu s-a mai păstrat. Monedele au fost emise de regii Poloniei, ai Germaniei, ai Suediei şi ai ducatelor germane. Cea mai veche monedă datează din anul 1622, iar cele mai recente sunt din anul 1698, ceea ce ne arată că tezaurul a fost constituit la sfârşitul sec. al XVII-lea, sau chiar la începutul celui următor, poate chiar în contextul unui conflict în care a fost implicată cetatea². De asemenea, ca şi în cazul altor tezaure de acest fel, prezenţele monetare străine sunt un indicator al relaţiilor comerciale directe dintre Moldova şi Polonia, Imperiul Habsburgic sau alte ţări europene.

Recent, prin cercetările arheologice efectuate în anul 2008, la Cetatea Neamţ au fost descoperite o serie de morminte medievale, iar în unul dintre acestea a fost identificată şi o monedă de argint. Este vorba de un denar emis de regele Ungariei, Ferdinand I, în anul 1549. Pe una din margini, moneda prezintă o perforaţie, ceea ce arată că a fost utilizată, probabil, şi ca medalion. Existenţa acestei monede în mormânt este un bun indicator cronologic, care ne arată că la jumătatea sec. XVI, pe platoul din faţa fortificaţiei exista un cimitir³.

Aceste descoperiri din incinta Cetăţii Neamţ contribuie la creionarea unei imagini complexe despre circulaţia monetară în Moldova medievală, inclusiv despre unele practici ilegale, legate de falsificarea de bani străini în ateliere clandestine, care au funcţionat şi în alte părţi, cum ar fi la Cetatea Sucevei.

Dr. Diaconu Vasile

Articolul DESCOPERIRILE MONETARE DE LA CETATEA NEAMŢ a aparut prima data pe Ziar Targu Neamt.