„Domnule doctor, dacă aceste rânduri vor ajunge vreodată la dumneavoastră, să știți că cineva v-a apreciat gestul”

„Marți seara, pe la orele 21:15 mă întorceam de la socrii mei, circulând pe DN 28 E dinspre Târgu Frumos spre Iași. La scut timp după ieșirea din localitatea Bălțați, observ două autoturisme oprite paralel pe partea carosabilă, una pe banda de circulație, iar cealaltă pe acostament. Curios din fire, încetinesc să văd ce s-a întâmplat, moment în care se apropie o persoană străină și îmi spune,, disperat”-,, Call the police! „. Mi-am dat seama că s-a întâmplat ceva, așa că am depășit autoturismele și am tras pe dreapta.
În fața acelor autoturisme se afla o persoană de sex masculin, întinsă pe asfalt, care nu mișca, iar în apropiere erau 2 persoane care nu se apropiau de victimă, din care una vorbea la telefon cu operatorii 112.
Văzând că autoritățile au fost alertate, am trecut imediat la evaluarea victimei: încă mai avea puls, (slab, dar avea) însă nu părea să mai respire. În momentul în care am hotărât să îi fac masaj cardiac, a venit în viteză un tânăr care a spus că este Medic! Fără a sta pe gânduri a trecut direct la aplicarea manevrelor de masaj cardiac, sesizând și el pulsul.
Întrucât de victimă se ocupa cineva specializat, eu am continuat să fac ce știu mai bine:
Am apelat din nou 112 și am cerut să mi se facă legătura la ambulanță. În primă fază operatoarea mi-a raspuns că incidentul a fost deja anunțat. Am insistat totuși, și m-am recomandat ca fiind polițist și pot oferi date suplimentare lucrătorilor ambulanțieri. Mi s-a făcut legătura la ambulanță, le explic faptul că persoana nu mișcă dar are puls slab și că momentan un medic îi face masaj cardiac, iar viteza cu care ajunge echilajul medical la fața locului poate face diferența dintre viață și moarte. Îmi spun că este necesară continuarea masajului cardiac și că ei vin cu toată viteza spre locul accidentului, lucru care s-a și întâmplat, echilajul sosind foarte repede la fața locului.
Chiar dacă mă aflam în timpul liber și nu purtam ținuta de polițist, am trecut la dirijarea traficului rutier, permițând autoturismelor care circulau din amblele sensuri să circule alternativ, astfel încât să nu se creeze ambuteiaj.
Ce m-a impresionat, a fost faptul că deși nu eram în uniformă, ci doar un cetățean care,, dădea din mâini” pe stradă, conducătorii auto au fost înțelegători și au respectat indicațiile, foarte mulți chiar întrebând dacă pot să ajute cu ceva.
Nu au fost claxoane, nu au fost șicanări sau strigăte, nu s-au făcut acuzații, ci fiecare a încercat să ajute în felul său, creându-mi sentimentul că societatea noastră, în ciuda a ceea ce vedem cu toții ce se întâmplă, încă mai are o șansă- omenia nu a dispărut!
După sosirea echipajului de ambulanță, tânărul medic s-a retras și a plecat, fără să apuc să îl cunosc, să îi strâng mâna și să îi mulțumesc că există astfel de oameni ca el.
După sosirea echipajelor de poliție, i-am lăsat pe colegi să își facă treaba, plecând și eu la soție și copil, care mă așteptau în mașină…
Când am plecat, medicii încă încercau să resusciteze bărbatul, însă am aflat ulterior că acesta a pierdut lupta cu viața. Mi-a părut rău de el, însă în urma acestei tragedii am rămas în suflet cu imaginea unei societăți normale, caracterizată de spirit civic și omenie!
Domnule doctor, dacă aceste rânduri vor ajunge vreodată la dumneavostră, să știți că cineva v-a apreciat gestul. Mă înclin!”

sursa: Atenție Poliția Iași