Lăsatul secului de carne pentru Postul Paştelui 2017

Lăsatul secului de carne pentru Postul Paştelui 2017 mai poartă numele de Duminica Înfricoşatei Judecăţi, potrivit calendarului ortodox 2017. În calendarul bisericesc, Lăsatul Secului are două etape care conduc treptat către Postul Sfintelor Paşte: Duminică Înfricoşatei Judecăţi – când se lasă sec de carne şi Duminica Izgonirii lui Adam din Rai – când se lasă sec de brânză. Urmează o săptămână, numită Săptămâna albă sau a brânzei, când putem mânca lapte, brânză şi ouă. În duminica de Lăsatul Secului dinaintea Postului Paştelui 2017, care anul acesta pică pe 26 februarie, românii creştin-ortodocşi obişnuiesc să-şi viziteze naşii de cununie.
Postul Paştelui începe pe 27 februarie, iar Paştele va fi sărbătorit pe 16 aprilie, în aceeaşi zi fiind celebrat şi Paştele catolic.

Lăsatul secului de carne, în creştinism e una din cele două lăsaturi ale secului, şi anume ziua sau zilele de frupt tocmai înainte de intrarea în păresimi.
În riturile apusene, precum şi în unele dintre riturile răsăritene, lăsatul secului de brânză şi lăsatul secului de carne au loc deodată, marţea înainte de miercurea cenuşii, care e ziua de intrare în post. În ritul bizantin primul lăsat al secului are loc cu o săptămâna înaintea celui de-al doilea.
Potrivit liturgistului Badea Ciresanu, expresia „lăsatul secului” s-ar fi format printr-o aglutinare, de la „lăsatul seculului”, adică renunţarea la lume, în sens religios.
În limba italiană, termenul folosit e «carnavale», adică „adio carne”, din acel moment începând Postul Paştelui.
Potrivit tipicelor bisericeşti, se renunţă la carne în duminica izgonirii lui Adam, duminică precedată de o săptămâna, săptămâna cărnii, în care se mănâncă produse de carne în fiecare zi. În această săptămână nu se face liturghie miercurea şi vinerea.
Renunţarea la carne e strâns legată în asceză de renunţarea la sărbătoriri. De aici lăsatul secului a fost asociat cu o sărbătoare înainte de intrarea în post, de unde carnavalul.