Mână criminală în cazul incendiului de la Piața Centrală ?

În cazul incendiului de la Piața Centrală sunt două ipoteze principale de lucru. Prima ipoteză se referă la declanșarea incendiului în urma unui scurt circuit si a doua ipoteză se referă la varianta în care incendiul ar fi fost provocat. În ambele cazuri vorbim de fapte penale cu un prejudiciu imens.
În cazul unui scurt circuit avem de-a face cu o intervenție penală la sistemul electric deoarece cu toții știm că la orice scurt circuit, oricât de mic ar fi, sare o siguranță electrică și rămânem fără curent. Deci, un scurt circuit, ca să provoace un incendiu trebuie să beneficieze de alimentare cu energie electrică un timp mai mare, lucru posibil doar dacă se intervine la instalația electrică si se supradimensionează siguranțele.
Dacă mergem pe ipoteza scurtcircuitului avem un scenariu în care consumatorii din Piața Centrală erau mai mulți decât suporta rețeaua electrică și tot săreau siguranțele. Nefiind resursele financiare necesare unei măriri de capacitate energetică, cineva a ales să riște și să supradimensioneze siguranțele, ceea ce ar fi putut duce la întreținerea unui contact în scurt și de aici la producerea unui incendiu.
Așadar, daca se dovedește că a fost un scurt cineva trebuie să răspundă penal pentru faptul că siguranțele electrice nu au întrerupt instantaneu curentul și tot penal trebuie să răspundă cei care au tot extins rețeaua electrică din piață.
În cazul unui incendiu provocat, ipoteză susținută de foarte mulți oameni, atunci ar trebui să intre pe fir organele competente și să ofere răspunsuri concludente, nu bâlbâieli.
Ipoteza unui incendiu provocat vine din mai multe considerente.
1. În urma incendiului am observat ( vezi galeria foto ) ca structura metalică a pieței s-a deformat și a cedat din cauza caldurii iar unele elemente din sticlă din interiorul halei s-au topit. Mai departe, suspiciunea unui incendiu provocat vine din fizica. Sticla se topește la peste 1000 de grade. Pentru a produce o temperatură de peste 1000 de grade ai nevoie de elemente combustibile care să aibă o putere calorifică foarte mare. Puterea calorifică înseamnă căldura de ardere și reprezintă numărul de unități de căldură degajate prin arderea completă a unei unități de masă de combustibil.
Dacă stăm să ne gândim că în afară de tarabe și luminatoarele din acoperiș, nu prea erau elemente care să ardă cu o degajare așa de mare de caldură, suspiciunea unui element combustibil începe să prindă contur.
2. Tot în urma incendiului am observat ( vezi galeria foto ) că la nivelul solului temperatura de ardere a fost mai mare de 1000 de grade topind sticlele si borcanele, dar la nivelul superior al tarabelor, legumele si fructele erau doar arse prin exterior și nu carbonizate deci, la acel nivel caldura nu a fost mai mare de 500 de grade.
La orice incendiu într-un spatiu închis tot legile elementare ale fizicii ne spun că temperaturile maxime se înregistrează la nivelul unde este focul și în partea de sus a spațiului închis unde căldura se ridică în mod natural.
Deci, dacă ar fi fost un incendiu plecat de la nivelul de sus al tarabelor caldura ar fi trebuit să producă mai multe pagube mărfurilor de pe tarabe decat celor depozitate la nivelul solului.
3. Dacă e să analizăm timpul de la declanșarea incendiului și până când el a cuprins toată suprafața de mii de metri pătrați iar avem un mare semn de întrebare. Fiecare tip de incendiu are definite clar vitezele de propagare. Mai concret spus, daca dăm foc dintr-un capăt la o suprafață de un metru de combustibil de mașină focul va parcurge toată suprafața în 2 secunde. Daca dăm foc la capătul unei scânduri de un metru, focul va ajunge în cealalta parte în câteva minute. La fel și în cazul incendiilor, specialiștii au calculat și stabilit vitezele medii de propagare. Să vedem câteva dintre ele :
– Case de locuit şi magazine, construcţii de lemn, mobilă etc. – 1,00 – 1,20 m/min
– Acoperişuri de hale pentru ateliere cu suprafaţă mare – 1,70 – 3,20 m/min
– Hale de gatere – 2,00 – 2,50 m/min
– Pădure de brad, pin, tufişuri, pe timp liniştit – 14,20 m/min
– Incendiu de iarbă uscată, culturi cerealiere coapte pe timp foarte uscat şi vânt cu viteza mai mare de 12,5 m/s – 400 – 500 m/minut
Sursele oficiale spun că de la momentul începerii incendiului și până la sosirea pompierilor când deja ardea toată piața au trecut maxim 20 de minute, adunând aici timpul consumat de tentativa paznicului de a stinge focul și timpul necesar deplasării pompierilor. Pai asta ar însemna că murăturile, tarabele, castraveții si roșiile din piață sunt elementele necesare propagării unui incendiu cu o viteză mai mare decât în cazul unei hale de gatere ?
Desigur că până când specialiștii se vor pronunța, opiniile noastre sunt doar speculații bazate pe fizică și matematică elementară și alimentate de minciunile grase cu care autoritățile încearcă să păcălească nemțenii spunându-le ca au venit în maxim un minut sau că nu au avut probleme cu alimentarea cu apă cand eu eram acolo și i-am văzut cum nu au găsit absolut nici un hidrant, fiind nevoiți să intre și să se alimenteze din curte de la fabrica 8 Martie.
Din păcate suspiciunile sunt mult mai multe, dar sperăm ca zilele ce vin să obținem un interviu direct de la ISU și să ni se răspundă la o serie de întrebări.

In final haideți să vedem doua filmări din piața centrală inainte de incedniu și să identificăm cam ce ar fi putut să arda așa de violent.


Iosub Robert

Citește și

Comentariile sunt închise

Acest website folosește cookies pentru a vă îmbunătăți experiența online. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate