Tradiții și obiceiuri. Ce este bine să faci în ajunul Bobotezei?

Boboteaza mai este cunoscută și sub denumirea de Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului sau Descoperirea cuvântului Întrupat. Botezul Domnului este ultima sărbătoare din șirul de 12 sărbători de iarnă, care încep pe 25 decembrie.

Epifania reprezintă Botezul Lui Iisus, de către Ioan Botezătorul, în apa Iordanului. De asemenea, din punct de vedere bisericesc, Boboteaza este o sărbătoare foarte veche, avându-și originea în Țara Sfântă. Tradiția românească spune că, în ziua de 5 ianuarie, cerurile se deschid.

Pentru a le merge bine tot anul, credincioșii primesc agheasma mare. Aceasta are puteri care vindecă, însănătoșește și curăță sufletul și trupul. Totodată, în curțile bisericile se amenajează cruci de gheață, simbolul acestei sărbători. Boboteaza este precedată de o zi de post. Această zi reprezintă jertfa omului dinaintea primirii apei sfințite.

În Ajun de Bobotează, preotul umblă din casă în casă cu crucea, stropind cu un mănunchi de busuioc agheasmă peste toate acareturile gospodăriei. Venirea preotului este anunțată de un grup de copii care strigă „Chiralesa”. Această expresie vine de la „Kirie Eleison”, ceea ce înseamnă „Doamne miluiește!”.

De asemenea, în Ajun de Bobotează, se spune că fetele și femeile stau doar pe marginea patului, ca să le stea lăudătorii și cloștile pe ouă. În Ajuns de Bobotează nu se țese, nu se toarce și nu se spală.

În Ajun de Bobotează, feciorii trebuie să țină post, deoarece în această zi se deschide cerul și îngerul păzitor îi spune celui de însurat încotro îi va fi norocul. O altă tradiție spune că, de la Anul Nou la Bobotează, nu este bine să te îmbăiezi, deoarece apele nu sunt sfințite.