Vin sărbătorile … Mi-e dor de tine, mamă! Mi-e dor de voi!

Iată, sunt în prag de sărbătoare și pregătirile-s în toi! Casa mi-am împodobit-o, ciorăpeii așteaptă să fie umpluți cu multe cadouri, iar masa e aranjată pentru noi! Mai este puțin, însă deja răsună colinde și zurgălăi! Deși zăpada nu s-a așternut anul acesta, simt miros de iarnă…frigul mă pătrunde sau mai bine zis liniștea…De mult timp mi-am dorit să petrec sărbătorile acasă…în casa mea, dar sufletul mi-e pustiu și ochii înlăcrimați, căci scaunele voastre sunt libere! Ce am mai scump, azi e departe pentru că acolo viața e mai ușoară, pentru că acolo munca-i răsplătită, dar dorul?! Cine ne plătește dorul, cine ne plătește lipsa celor dragi? Îmi amintesc copilăria și totul era atât de frumos! Mama ne lua capul în mâini și ne săruta ochii apăsat încât simțeam că ne fură genele, tata ne privea cu drag, iar noi…noi zburdam de fericire! Niciodată nu ne-a ocolit Moș Crăciun și tare ne mai bucuram de cadourile primite, toată noaptea ne jucam! Acum, când anii au trecut, realizez că în schimbul lor, vă vreau pe voi…vă vreau în șosetele de deasupra șemineului, vă vreau la masa ce am pregătit-o chiar eu, vă vreau în pragul casei, vreau să vă văd la poartă, vă vreau în brațe! Azi închid ochii și reveriile prind viață…azi și în fiecare clipă mă rog pentru voi să fiți bine, să vă aud râzând, să ne vedem cu bine! Pentru voi am așternut deasupra patului câteva cuvinte, ce înseamnă familia pentru mine…așa mă trezesc în fiecare dimineață, așa adorm în fiecare seară, cu gândul la voi! Vă iubesc!
Crăciun fericit!

Alexandra Barb