Astăzi se împlinesc 98 de ani de la nașterea Părintelui Iustin Pârvu

Astăzi, 10 februarie se împlinesc 98 de ani de la nașterea Părintelui Iustin Pârvu.

Părintele Iustin Părvu s-a născut la data de 10 februarie 1919, în satul Poiana Largului situat în comuna Călugareni, din județul Neamț, fiind cunoscut ca mare duhovnic și stareț la Mănăstirea Petru Vodă.

În anul 1936, având frageda vârsta de 17 ani a intrat frate la Mănăstirea Durau. După un an, merge la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Cernica, unde va pleca mai apoi spre seminarele teologice de la Roman și Râmnicu-Vâlcea.

Anul 1940 va marca pătrunderea sa în monahism, iar la un an distanță va fi hirotonit întru preot, la vârsta de 22 de ani).

Între anii 1942-1944, Părintele Iustin Pârvu este numit preot misionar pe Frontul de Est, în Neamț, până la Odessa și participă (împreună cu „Divizia 4 Vânători de Munte”) la luptele din cel de-Al Doilea Război Mondial, ajungând până la Don. După ce este lăsat la vatra își continua studiile la Seminarul din Roman.

După terminarea războiului începe perioada de prigoană a românilor de către bolșevici, iar anul 1948, anul în care va absolvi seminarul, va fi arestat.

Părintele Iustin Parvu este arestat pe motive politice si condamnat la 12 ani de închisoare politică. Nevoitorul pentru țară si credință, Iustin Parvu, va munci prin mai multe inchisori din țară : Suceava, Văcărești, Jilava, Gherla, Periprava si Aiud. Urmează apoi munca silnică din minele de la Baia Sprie, apoi „reeducarea” din închisoarea Pitesti. În anul 1960, Părintele Iustin este condamnat la încă patru ani de temniță pentru că nu s-a lepadat de credință.

În anul 1964, părintele Iustin Pârvu va fi eliberat alături de toți condamnații pe motive politice rămași in viata. Din cauza greutăților zilnice, acesta va fi nevoit să lucreze ca muncitor forestier.

După o vreme, monahul Iustin este primit în obstea de la Mănăstirea Secu. Astfel, între anii 1966-1974, el va sluji ca preot și duhovnic în această mănăstire. Între anii 1974 si 1989, pĂrintele a fost preot monah la Mănăstirea Bistrița, unde i-au stabilit domiciliul forțat comuniștii, sub supraveghere.

În anul 1976, din mila Domnului, ca binecuvântare, părintele Iustin Pârvu ajunge să se închine la mănăstirile din Sfântul Munte Athos.

După anul 1990, Părintele Iustin Parvu se întoarce la Mănastirea Secu, unde va sta aproximativ un an. Dupa această data, el se retrage în sihăstrie, cu gândul de a-și petrece restul zilelor în post și rugăciune.

Între anii 1991-1992, alături de alți doi monahi, Ignat și Calinic, părintele sosește în satul Petru Vodă. Aici, se hotărăște să pună bazele Mănăstirii Petru Vodă, pe care o închină martirilor români din închisorile comuniste.

Această mănăstire va purta hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. După ceva vreme, Părintele Iustin Pârvu, va pune temelia unui schit de maici.

În anul 2003, părintele înființează o publicație de învățătura și atitudine ortodoxa, cu apariție lunară, numită „Glasul Monahilor”. Odată cu venirea anului 2008, în data de 2 noiembrie, părintelui este ridicat la rangul de arhimandrit. Din 2008, apare, cu binecu­vântarea păr­in­telui, „Revista Atitudini”.

Părintele Iustin Pârvu a trecut la cele veșnice în ziua de 16 iunie 2013.

Cu câteva zile înainte de a-şi da ultima suflare, părintele, într-o dimineaţă, în zori, şi-a ridicat uşor capul şi, binecuvântând în văzduh, a spus:

Doamne, binecuvintează pe toţi românii din această ţară!

Apoi a doua oară:

Doamne, binecuvintează pe toţi românii de pretutindeni!

Apoi a treia oară:

Doamne, binecuvintează această ţară, România!

(Sursa: Revista Atitudini)