„Rața” și „Coasa”, două jocuri populare tradiționale din patrimoniul coregrafic al Ansamblului „Izvoarele Borcutului”

Jocurile populare „Rața” și „Coasa” fac parte din patrimoniul coregrafic al Ansamblul Izvoarele Borcutului Borca . Aceste dansuri nu sunt simple momente de divertisment scenic, ci reprezintă o transpunere artistică a vieții cotidiene, a legăturii omului de munte cu natura și a spiritului comunității de pe Valea Bistriței.

Jocul Rața – dinamism, umor și mișcare ritmică

Originea și specificul: denumirea jocului reflectă spiritul ludic și observația fină a satului tradițional. Dansul imită peiorativ, dar cu mult umor și grație, mersul legănat și sacadat al rațelor pe ulițele satului sau pe malurile Bistriței.

Coregrafie și pași:

Ritmul: Este viu și alert, jucat de regulă ritmat cu bătăi energice și pași cadențați pe călcâi și vârf.

Dansatorii se prind în perechi sau în cerc deschis, alternând momentele de mișcare circulară rapidă cu opriri bruște, în care rotația umerilor și mișcările laterale ale trunchiului mimează mersul legănat.

Strigăturile: Jocul este însoțit obligatoriu de strigături hazlii, rostite cu putere de către feciorii din ansamblu pentru a anima atmosfera și a crește cadența jocului.

Jocul Coasa – Munca câmpului transpusă în coregrafie

Originea și specificul: „Coasa” este un dans mixt de factură narativă, inspirat direct din efortul fizic al cositului fânului pe pantele abrupte ale munților din com. Borca. Făcut cu precizie și mândrie, acest joc valorifică hărnicia și forța fizică a gospodarului de la munte.

Coregrafie și pași:

mimatul muncii, pașii imită gestul ritmic al cositului, mișcarea amplă a brațelor de la dreapta la stânga, prin care se taie simbolic, iarba, cu coasa .

Vigoarea: Spre deosebire de „Rața”, care mizează pe agilitate și umor, „Coasa” exprimă bărbăție, rezistență și o eleganță aspră. Dansatorii execută pași bătuți pe loc și rotiri strânse, imitând arcuirea trupului în timpul cositului.

Este dominant ritmul puternic combinat cu strigături specifice clăcilor la fân:

Valoarea artistică și transmiterea între generații:

În cadrul ansamblului , aceste două jocuri servesc drept carte de vizită la festivalurile de folclor. Ele demonstrează măiestria dansatorilor de a îmbina:

tehnica populară autentică, postura dreaptă a corpului și pașii apăsați specifici zonei de munte (influența interferenței dintre stilul moldovenesc și cel bucovinean).

Spectaculozitatea scenică: Trecerea rapidă de la starea de veselie jucăușă din „Rața” la seriozitatea și vigoarea muncii din „Coasa”.